Fizioterapia și entorsa de gleznă: Cum să revii la activitățile zilnice fără durere

Ce este o entorsa de glezna?

Articulația gleznei leagă piciorul de partea inferioară a gambei. O entorsă de gleznă apare atunci când ligamentele din jurul gleznei se întind dincolo de limitele lor și se rup. Leziunea poate varia de la ușoară la severă, în funcție de câte ligamente sunt afectate. Este o accidentare foarte comună la persoane de toate vârstele. Cel mai frecvent, apare o entorsă laterală de gleznă, în care ligamentele de pe partea exterioară a gleznei sunt rănite. Entorsele tratate incorect pot duce la slăbirea gleznei, crescând riscul de accidentări recurente. Acest lucru poate duce la probleme persistente, cum ar fi durerea cronică, artrita și instabilitatea.

Leziunile ligamentelor pot fi clasificate în funcție de severitate, de la întinderi ușoare până la rupturi parțiale sau totale in urmatorul mod:

• Gradul I indică o întindere ușoară a ligamentelor, caracterizată printr-o sensibilitate redusă, umflare moderată a gleznei și un anumit grad de rigiditate. Pacientul poate resimți durere în timpul mersului.
• Gradul II se referă la o leziune parțială a ligamentelor, însoțită de durere, umflare și echimoze moderate. Zonele afectate devin sensibile la atingere, iar durerea poate fi accentuată în timpul activității fizice.
• Gradul III este caracterizat printr-o rupere completă a ligamentului, având ca simptome umflături și echimoze severe. Mersul devine extrem de dificil, iar durerea resimțită este intensă, deși poate scădea rapid în intensitate inițială.

Examinare clinică

Conform Alchimeia, o entorsă de gleznă implică mai multe structuri, de aceea se recomandă o evaluare completă a piciorului și a gleznei. Evaluarea gleznei accidentate implică colectarea istoricului medical al pacientului pentru a nota orice accidentări similare anterioare, esențial pentru a facilita diagnosticul.

Consultul ortopedic este indicat în următoarele situații:

• când se resimt dureri moderate sau severe, împreună cu umflături și echimoze pronunțate
• în cazul apariției amorțelilor și senzațiilor de furnicături (parestezii)

Tratamentul entorsei implică o abordare corectă și exerciții de recuperare, esențiale pentru o vindecare eficientă. Nerespectarea indicațiilor medicului poate conduce la instabilitatea gleznei pe termen lung.

Cum poate ajuta fizioterapia?

Fizioterapia joacă un rol esențial în recuperarea și prevenirea complicațiilor pe termen lung după o entorsă de gleznă. Tratamentul adecvat și structurat nu doar accelerează vindecarea, ci și minimizează riscul de apariție a durerilor cronice și a instabilității gleznei. Orice entorsă, indiferent de gravitate, necesită parcurgerea mai multor etape de recuperare, care trebuie personalizate în funcție de nevoile fiecărui pacient.

Faza I:

Aceasta include odihna, protecția și reducerea inflamației gleznei afectate.

Faza II:

Aceasta include restabilirea flexibilității gleznei, a gamei de mișcare și a forței.

Faza III:

Aceasta include revenirea treptată la activități normale și efectuarea exercițiilor de întreținere.

Pentru faza acută, obiectivele sunt concentrate pe scăderea umflăturii și a durerii, protejarea împotriva unor leziuni suplimentare și permiterea unei mers protejat, în funcție de toleranță.

Protocolul P.R.I.C.E.:

P.R.I.C.E. este o abordare comună în faza acută pentru a limita leziunile și a promova vindecarea:

• Protecție – Folosirea ortezelor sau bandajelor pentru a stabiliza glezna.
• Odihnă – Evitarea activităților solicitante care implică glezna și reducerea sarcinii pe picior.
• Gheață – Aplicarea gheții pentru a controla inflamația, întotdeauna cu protecție între piele și gheață pentru a preveni arsurile.
• Compresie – Utilizarea bandajelor elastice pentru a reduce edemul și a stabiliza articulația.
• Elevare – Ridicarea piciorului la un nivel mai ridicat decât inima pentru a favoriza drenajul și a reduce umflarea.

Modalități suplimentare de ameliorare a durerii:

În afară de gheață, terapiile termice și stimularea electrică pot fi de mare ajutor. Aplicarea de căldură poate fi utilă în etapele ulterioare pentru a îmbunătăți circulația și a relaxa mușchii. Stimularea electrică, cunoscută și sub numele de TENS (Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation), este adesea folosită pentru a reduce durerea și pentru a stimula vindecarea țesuturilor. Aceasta îmbunătățește fluxul sanguin și contribuie la reducerea inflamației.

Exerciții pentru întărirea gleznei:

După faza acută, exercițiile trebuie efectuate regulat pentru a restabili stabilitatea gleznei și a preveni noi entorse. Printre exercițiile recomandate se numără:

• Întinderi ale tendonului lui Ahile și gambei: Acestea sunt esențiale pentru a menține flexibilitatea și pentru a preveni rigiditatea.
• Ridicări pe vârfuri: Aceste exerciții ajută la întărirea musculaturii gambelor și la susținerea articulației gleznei.
• Exerciții de echilibru pe o suprafață instabilă: Acestea stimulează receptorii senzoriali din gleznă și cresc capacitatea de reacție a mușchilor în cazul unor mișcări bruște.

Mobilizarea precoce și exercițiile corespunzătoare nu doar că accelerează vindecarea, dar ajută și la prevenirea complicațiilor ulterioare. Este esențial ca fiecare pacient să urmeze recomandările fizioterapeutului și să își monitorizeze evoluția, evitând forțarea articulației înainte de a fi complet vindecată.

Sursa foto: iStock

Bibliografie

1. Beynnon, B. D., et al. (2005). „Ankle Injury: A Review of the Literature.” Journal of Athletic Training, 40(3), 236-246.

2. Recovering from an ankle sprain – Harvard Health

3. Sprained Ankle | Orthopedics & Sports Medicine (uconn.edu)

4. Functional Anatomy for Sport and Exercise Milner Clare

5. American Physical Therapy Association (APTA). „Rehabilitation of the Ankle.”  https://www.apta.org

6. Wright, A. A., et al. (2015). „Rehabilitation of the Ankle Following Injury.” Physical Therapy, 95(7), 930-943.