decembrie 3, 2024
Scarlatina la copii: ce este, cum se transmite și cum poate fi tratată

Scarlatina este o boală a copilăriei ce în trecut era considerată a fi foarte periculoasă. Chiar și în prezent, dacă nu este tratată corect și la timp, poate duce la complicații severe.[2] Mai multe despre aceasta boală, cum se transmite ea și cum se poate trata vei descoperi în rândurile de mai jos. 

Ce este scarlatina?

Scarlatina este o boală infecto-contagioasă specific umană, autolimitată, ce se manifestă prin simptome precum febră, angină și exantem micropapulos (erupție cutanată), care, de obicei, apare inițial pe față sau pe gât, după care se extinde pe trunchi și membrele superioare și pe cele inferioare, dar și alte simptome specifice (ex: linii roșii la nivelul plicilor, roșeața obrajilor, limba zmeurie etc.) sau nespecifice (ex: creșterea în dimensiuni a ganglionilor limfatici din zona gâtului, dificultăți la înghițire, dureri de cap sau abdominale, grețuri etc.).[2]

Confirmarea diagnosticului poate fi făcută doar de către un medic pediatru, pe bază examenului clinic și a rezultatelor testelor de laborator.

Agentul etiologic sau cauzator al scarlatinei este reprezentat de către streptococul beta-hemolitic de grup A, ce conține o toxină eritrogenă. Această toxină este responsabilă pentru manifestările clinice caracteristice scarlatinei.[2]

Cazurile de scarlatină sunt mai frecvente la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 15 ani, însă pot apărea la orice vârstă. Trebuie însă spus că sunt mai rar întâlnite la adulți sau la copiii sub 3 ani.[1]

Cum se transmite scarlatina la copii?

Transmiterea scarlatinei la copii se face prin contactul direct cu persoana bolnavă sau un purtător sănătos de streptococ.

O modalitate comună de transmitere este prin aer, atunci când o persoană infectată tușește sau strănută, eliberând picături de salivă în atmosferă. Un copil poate contracta scarlatina și atingând suprafețe sau obiecte contaminate înainte de a-și atinge nasul sau gura, mâncând din aceeași farfurie sau bând din același pahar cu o persoană bolnavă. De asemenea, foarte rar, oamenii pot contracta streptococul de grup A prin consumul de alimente care nu au fost manipulate corespunzător.

Perioada de incubație a scarlatinei variază între 2 și 5 zile.[1][2]

Cum poate fi tratată scarlatina?

Scarlatina este o boală infecțioasă bacteriană, deci tratamentul principal îl reprezintă antibioticele. Antibioterapia este esențială în combaterea acestei infecții, având rolul de a distruge bacteriile respective și de a preveni complicații ulterioare. De asemenea, antibioticele reduc durata bolii și previn răspândirea acesteia și ajută la ameliorarea simptomelor.[1][2]

Este de o importanță crucială ca tratamentul cu antibiotice să fie urmat până la capăt, conform indicațiilor medicului, chiar dacă simptomele se ameliorează.

În paralel cu tratamentul cu antibiotice, se pot prescrie și alte medicamente pentru ameliorarea simptomelor. Febra și durerea, de exemplu, pot fi reduse cu ajutorul medicamentelor antipiretice și analgezice. În cazul în care apar mâncărimi, există o varietate de creme și unguente care pot ajuta la ameliorarea acestui simptom neplăcut. Un plan complet și corect de tratament poate fi stabilit însă doar de către un medic.[1][2]

Atenție! Pentru a evita transmiterea scarlatinei, se recomandă ca un copil infectat să stea acasă de la școală sau grădiniță până la dispariția febrei și trecerea a cel puțin 12 până la 24 de ore de la începerea tratamentului cu antibiotice.[1]

Scarlatina poate fi tratată foarte ușor. Dacă însă nu este tratată corespunzător, există riscul dezvoltării unor complicații, unele dintre ele destul de severe. În cazul în care un copil prezintă simptome ce pot fi asociate cu scarlatina ori a intrat în contact cu copil deja diagnosticat cu această boală este indicată consultarea promptă a medicului pentru stabilirea unui diagnostic și instituirea tratamentului. Nu ignora niciodată potențialele semne de alarmă! Întârzierea tratamentului poate avea consecințe severe asupra stării de sănătate a copilului infectat.  

Bibliografie: 

  1. „Scarlet Fever: All You Need to Know”, Centers for Disease Control and Prevention, 2023, www.cdc.gov/groupastrep/diseases-public/scarlet-fever.html. Accessed 29 Dec. 2023.
  2. „The Difference between Scarlet Fever and Strep Throat”, Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/scarlet-fever/symptoms-causes/syc-20377406. Accessed 29 Dec. 2023.

Source

Comunicat de presa

Advertorial