Fibromul uterin este cea mai frecventă formațiune tumorală benignă ce se dezvoltă la nivelul stratului muscular al uterului (miometru), fiind rezultatul înmulțirii celulelor musculare și conjunctive și apare adesea în anii de fertilitate, la femeile cu vârste cuprinse între 30-45 de ani.
În funcție de grosimea peretului uterului, fibroza uterină poate fi localizată în diferite porțiuni ale cavității musculare. În funcție de zonele în care se descoperă, fibromul uterin poate fi:
- Fibrom uterin intramural – cel mai frecvent tip de formațiune tumorală uterină benignă. Se dezvoltă în peretele muscular al uterului și poate mări dimensiunile acestuia;
- Fibrom uterin subseros – se formează în exteriorul uterului și poate ajunge la dimensiuni foarte mari. Fibromul uterin subseros poate determina probleme la nivelul vezicii urinale și a rectului;
- Fibrom uterin submucos – se dezvoltă în stratul muscular al uterului, numit și miometru. Este cel mai rar întâlnit și prezintă simptomatologie precum probleme în dezvoltarea și menținerea unei sarcini;
- Fibrom uterin intraligamentar sau cervical – este foarte rar întâlnit; se formează la nivelul ligamentelor care susțin uterul sau la nivelul colului uterin.
Cauzele formării unui fibrom uterin
Apariția fibrozei uterine este influențată de factori precum dezechilibrul hormonal prezent la femeile fertile de peste 35 de ani, mai precis creșterea nivelului de estrogen și progesteron sau factori genetici precum prezența formațiunilor tumorale benigne la rude de gradul 1. De-a lungul timpului s-au identificat și factori de risc care țin de stilul de viață al pacientei precum greutatea corporală (femeile supraponderale prezintă un risc crescut de a dezvolta fibrom), consumul frecvent de alcool sau alimentația nesănătoasă.
Simptomele fibromului uterin
Simptomatologia apare, de obicei, foarte greu și este influențată în mod special de localizarea fibromului. Cele mai comune simptome ale fibromatozei uterine sunt durerile în timpul menstruației și fluxul abundent, senzație de presiune la nivelul abdomenului inferior, anemie, infertilitate, naștere prematură sau avort.
Metodele de diagnostic ale fibromatozei uterine
În cadrul unui consult, medicul ginecolog poate pune un diagnostic pe baza anamnezei pacientei. Diagnosticul va fi confimat cu ajutorul unor investigații suplimentare precum ecografia transvaginală, histerosonografia, rezonanța magnetică (RMN) sau computerul tomograf de pelvis.
Tratamentul firomului uterin
Abordarea tratamentului este influențată de vârsta pacientei, localizarea și mărimea formațiunii tumorale, sarcinile sau intenția de a dezvolta o sarcină și intensitatea simptomelor.
Cele mai comune metode de a trata fibromul uterin sunt prin administrarea unui tratament medicamentos pentru a ameliora simptomele și pentru a încetini evoluția afecțiunii sau tratamentul chirurgical.
Fibrom uterin la menopauză
Fiind formațiuni benigne ce apar în perioadă fertilă, este neobișnuită apariția fibroamelor uterine la pacientele aflate la menopauză. În cazul unor suspiciuni, este recomandată investigarea amănunțită și diagnosticarea cu atenție deosebită la diagnosticul diferențial; trebuie luată în calcul malignizarea sau prezența altor afecțiuni la nivelul sistemului reproducător feminin.
Fibromul uterin și sarcina
Este foartă frecventă asocierea fibroamelor uterine cu sarcina și, în general, prezența acestora nu influențează negativ sarcina și evoluția ei. Trebuie, totuși, luate în calcul și complicațiile care pot apărea pe parcurs, precum avortul, riscul de naștere prematură sau imposibilitatea unei nașteri naturale.
Fibromul uterin este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni la nivelul sistumului reproducător feminin și peste 40% din femeile cu vârste cuprinse între 30-45 de ani sunt diagnosticate cu fibrmatoză uterină.
Pentru a te asigura că descoperi la timp orice problemă de natură ginecologică, asigură-te că mergi regulat la medicul ginecolog și spune-i despre eventualele simptome pe care le resimți în viața ta de zi cu zi.
