Parodontoza: consecințele nediagnosticării și a netratării în timp util

Parodontoza se numără printre cele mai frecvent întâlnite afecțiuni stomatologice, fiind considerată și una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea orală. În ciuda faptului că este o boală a cărei evoluție poate fi oprită sau cel puțin încetinită dacă se intervine la timp, diagnosticarea tardivă și întârzierea tratamentului continuă să reprezinte o problemă și încă una cu consecințe severe, ce vor afecta drastic sănătatea și calitatea vieții.[4] Care sunt câteva dintre complicațiile asociate cu nediagnosticarea și netratarea la timp a parodontozei vei descoperi în rândurile de mai jos. 

Pierderea dinților 

Parodontoza este o boală ce afectează țesuturile de susținere a dinților. Dacă nu este diagnosticată și tratată în stadiile incipiente, va continua să se agraveze și aceste țesuturi se vor deteriora într-atât încât dinții vor deveni mobili. Odată ajunși în acest stadiu, riscul ca ei fie să cadă brusc, fie să trebuiască extrași pentru că nu mai există nicio modalitate de a-i salva este foarte ridicat.[2] Apare astfel edentația care, la rândul său, poate avea consecințe grave, a căror evitare este posibilă doar prin înlocuirea cât mai rapidă a dinților pierduți.[1]

Tulburări masticatorii și fonetice 

Tot ca urmare a slăbirii țesuturilor de susținere a dinților, pot apărea și probleme de masticație și de vorbire. Chiar dacă nu s-a produs încă pierderea dinților, durerea resimțită în timpul masticației se poate intensifica până în punctul în care persoana afectată ajunge să aibă o dietă alcătuită în principal din alimente moi. În ceea ce privește fonația, slăbirea dinților îngreunează vorbirea clară. Apariția golurilor pe arcada dentară nu va face decât să crească riscul dezvoltării unor probleme de vorbire sau să le accentueze.[2]

Dezvoltarea altor afecțiuni 

Potențialele sale consecințe asupra sănătății orale nu reprezintă singurul motiv pentru care se vorbește atât de mult despre ce este parodontoza și cum poate fi tratată. Dimpotrivă, se știe acum că această boală poate afecta sănătatea întregului organism. Ea a fost asociată cu numeroase alte afecțiuni, fie ca factor de risc, fie ca factor agravant. Lista acestora include diabetul, bolile cardiovasculare, dar și cancerul.[2] Parodontoza este considerata, de exemplu, un factor de risc pentru boala coronariană și există mai multe studii ce indică faptul că ea crește cu 19% riscul de boli cardiovasculare sau chiar cu 44% în cazul persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste.[4] De asemenea, s-a demonstrat că există o legătură între boala parodontală și creșterea riscului de cancer, în special cancer oral, esofagian, gastric și pancreatic.[4] 

Complicații în timpul sarcinii 

Parodontoza mai poate fi considerată responsabilă și de creșterea riscului apariției anumitor complicații în timpul sarcinii, inclusiv preeclampsie, naștere prematură și greutatea mică la naștere. Potrivit unor studii, riscul de naștere prematură, care este și principala cauză a morbidității și mortalității perinatale, este dublu în cazul femeilor care suferă de parodontoză. Preeclampsia, o altă complicație asociată cu parodontoza în timpul sarcinii, este considerată a treia cea mai importantă cauză de deces matern, fiind responsabilă pentru aproximativ 16% din rata globală a mortalității materne.[3] 

Nediagnosticarea și netratarea la timp a parodontozei poate avea consecințe grave asupra sănătății întregului organism, nu doar a celei orale. Tocmai de aceea este important să se înțeleagă necesitatea prezentării la stomatolog încă de la apariția primelor potențiale semne de alarmă și a tratării corecte a acestei boli cât mai repede posibil. Fie că vorbim despre pierderea dinților, despre riscul apariției unor probleme în timpul sarcinii, despre numeroasele alte afecțiuni asociate cu parodontoza ori despre problemele de alimentație și de fonație la apariția cărora poate duce, trebuie să se înțeleagă foarte clar faptul că efectele acestei boli nu se vor limita la câteva simptome neplăcute și nemulțumiri legate de aspectul zâmbetului. 

Bibliografie: 

1. Emami, Elham, et al. „The Impact of Edentulism on Oral and General Health”, International Journal of Dentistry, vol. 2013, 2013, pp. 1–7, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3664508/, https://doi.org/10.1155/2013/498305. Accessed 7 Apr. 2023.
2. „What is periodontitis?”, European Federation of Periodontology, 2021, www.efp.org/for-patients/what-is-periodontitis/. Accessed 7 Apr. 2023.
3. Nannan, Mi, et al. „Periodontal Disease in Pregnancy and Adverse Pregnancy Outcomes: Progress in Related Mechanisms and Management Strategies”, Frontiers in Medicine, vol. 9, 25 Oct. 2022, www.frontiersin.org/articles/10.3389/fmed.2022.963956/full, https://doi.org/10.3389/fmed.2022.963956. Accessed 7 Apr. 2023.
4. Nazir, Muhammad Ashraf. „Prevalence of Periodontal Disease, Its Association with Systemic Diseases and Prevention”, International Journal of Health Sciences, vol. 11, no. 2, 2017, pp. 72–80, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5426403/. Accessed 7 Apr. 2023.